miercuri, 15 octombrie 2014

Gaukorena sau dumnezeul copac


suntem lumini în bucăți de carne ne-am vinde
pentru salvări primordiale
                          fatale
                          integrale
călugării ne spală picioarele cât toți
conducătorii cad în genunchi

pământul le mângâie nările
arborii cerșesc pentru pădurile tropicale
substraturile cu nori și-au făcut ambasadori
alchimiști
îmi acopăr urechile și
mă-nghite moksha

după ce vom reuși
să ne romantizăm defectele ascensionale
Amana ne fierbe oasele în acest râu de munte

ochii noștri se cațără-n copaci
în timp ce dezlipim vederea din ei
încep zeii să urle peste timp și
luminile  să aibă guri

                                                       ține-mă strâns până

ne naștem în floarea din yoga suferinței

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu