când moartea te șterge din jurnal

crize de identități  umblă pe străzi

au lipite foițe de frunte mereu cu

                                                           planul de mâine

citesc literatură erotică au toți

herpes intelectual

Gaukorena sau dumnezeul copac

suntem lumini în bucăți de carne ne-am vinde

pentru salvări primordiale

                          fatale

                          integrale

călugării ne spală picioarele cât toți

conducătorii cad în genunchi

pământul le mângâie nările

La unul dintre cele mai ”zen” festivaluri, încărcat de vibrații pozitive și armonizare universală.

între moksha și călcâiele lui ahile

sistemele noastre de conducere

sunt atacuri prelungite de epilepsie

în timp ce noi ne iubim profetic și

furăm lumină solidificată

copacul schizofrenic

avem sute de ani și

organele încă se zbârcesc în noi

albinele încă rumegă ochi și

fețe de masochiști

dinții ni se dezlipesc obraznici

și fugim până ne dezmembrăm ca marionetele

din podul bunicii