Primul motiv care îmi vine în minte e faptul că nu știu de
unde naiba am învățat eu să dansez. Pentru că practic, nu am învățat de la
nimeni niciodată, nici măcar din tutorialele de pe youtube, deși știu că și
alea salvează multe vieți (dacă vrei de exemplu să înveți cum să vorbești cu o
girafă).
Și nici nu cred că videoclipurile cu Shakira, pe care dansam cu un fes dubios în cap, pe vremea când puteam să cad cu totul în oliță, m-au ajutat prea mult.
Legat de asta, mă simt reîncarnarea unei dansatoare antice care s-a trezit confuză în lumea asta fragilă și nevrotică.
Al doilea motiv ar fi faptul că, deși am încercat diverse
stiluri de dans, de la salsa și cha cha
la hip hop, niciunul nu îmi oferea libertatea necesară de a le îmbina sau de a
mă exprima complet. Mereu rămânea o parte a personalității mele închisă. Doar
aici mi-am putut elibera toate energiile, tot pulsul urban sau poetic, zen sau
darkasfuck.
Mai e nevoie să precizez oare că ceea ce fac eu nu e un dans de pițipoancă care vrea bani în sutien? If you watch my videos, probably not!
Bellydance-ul tribal se bazează pe ATM sau American Tribal Style, cu influențe folclorice sau din popping, locking, snaking, creând astfel diferite forme de fusion (adică îmbinarea a două dansuri, gen hip hop fusion, metal fusion,etc).
Costumele sunt incredibil de nonconformiste, deși au esență
folclorică, cu multe accesorii, pene, lanțuri sau orice este făcut hand-made, iar
majoritatea, dacă nu chiar toate dansatoarele și le crează singure.
Nu e dans oriental, nu e dans din buric, nu e nimic manelizat, nimic pervers la care să facă crize puritanii și nici nimic la care trebuie să îți curgă balele de nătărău. E una dintre cele mai pure forme de meditație, de conștientizare a realității multi-dimensionale. Aș vrea ca publicul existent să înțeleagă principiile definitorii ale acestui dans, să-l trateze ca pe o mișcare terapeutică, feminină, animat de vibrații mistice. E tribal fusion, cu toată libertatea lui ancestrală și sălbatică, e un manifest artistic și trebuie tratat ca atare. Fără stereotipuri, fără minți închise. We don t need that shit.
O mică doză de meditație tribală:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu